marți, 31 martie 2009

Prajitura cu ciocolata si prune uscate



Am vazut aceasta reteta in revista Bucataria pentru toti. Arata foarte bine prajitura, asa ca mi-am zis ca merita incercata. Eu nu am respectat cantitatile din reteta originala, insa prajitura a iesit foarte buna. Iata ce am folosit eu:
- 6 oua;
- 300g zahar;
- 250g faina;
- 200g ciocolata amaruie (eu am pus 100g cu lapte si 100g amaruie);
- 250g unt;
- 200g prune uscate;
- o fiola esenta de rom;
- un praf de sare;
- ceai alb.

Am pus prunele la inmuiat in ceai alb timp de 2 ore, dupa care le-am scos si le-am lasat sa se scurga bine.

Ciocolata am topit-o, apoi am lasat-o putin sa se raceasca.

Cele 6 oua le-am separat si am batut albusurile spuma cu un praf de sare, apoi am adaugat treptat 5 linguri de zahar.

Separat, am frecat bine untul cu restul de zahar, apoi am adaugat treptat cate un galbenus.

Cand am terminat de adaugat galbenusurile, am incorporat si ciocolata topita si racita.

Am adaugat treptat faina, apoi albusurile batute spuma.

La sfarsit am pus si prunele taiate cubulete si am amestecat usor.

Am turnat compozitia intr-o tava tapetata cu unt si faina.

Eu nu am amestecat chiar toate prunele in compozitie, am pastrat cateva si de pus pe deasupra.

Am copt prajitura la 180 grade, aproximativ 40 de minute.

Am lasat-o sa se raceasca bine, apoi am servit-o pudrata cu zahar.

Ce te face sa te lingi pe degete?

Am primit aceasta leapsa de la Laura A. Iata listuta mea:

1. Inghetata - as manca non-stop, fie vara, fie iarna.

2. Visinele şi toate preparatele care le contin.

3. Supa de pasare cu galuste.

4. Saramura de peste.

5. Tochitura cu mamaliguta.

6. Placinta cu branza sarata facuta in casa.

7. Branza sub orice forma.

8. Papanasii cu smatana si dulceata.

Must do.....in Bucharest.....

Am primit aceasta provocare de la Broscutza. Trebuie sa alcatuim o lista cu ce ni se pare noua frumos sa facem in orasul nostru. Cum la mine este vorba tot de Bucuresti, mare parte din lucrurile enumerate de Broscutza se vor regasi si in lista mea.
- plimba-te intr-o dupa-amiaza insorita de primavara prin Gradina Botanica si citeste o carte pe bancile de acolo (este foarte relaxant);
- da-ti macar o data intalnire in Cismigiu si plimba-te de mana cu persoana iubita;
- intalneste-te cu cineva la Fantana de la Universitate;
- mergi macar o data la un spectacol la Opera;
- mergi si viziteaza Muzeul National de Arta;
- plimba-te pe Lipscani si strazile adiacente (vei avea senzatia ca esti intr-o alta lume);
- viziteaza Palatul Parlamentului;
- mergi macar o data cu prietenii la un concert in aer liber;
- daca esti fan fotbal, atunci ar trebui sa mergi macar o data pe stadion;
- strabate la pas Calea Victoriei;
- daca esti gurmand, mananca o pizza la Cuptorul cu Lemne, o shaorma la Dristor, mici la Cocosatu' si papanasi la Casa Romana;
- mergi si bea o cafea sau un ceai intr-una din cafenelele din centru;
- plimba-te cu masina noaptea prin tot orasul si admira-l;
- mergi macar o data in Laptaria lui Enache;
- mergi la un Stand-up Comedy.......si lista poate continua la nesfarsit......
http://broscutzacuguramare.blogspot.com/2009/03/must-do-in-bucharest.html

vineri, 20 martie 2009

Pastrav umplut



Ingrediente:
- 3 păstrăvi întregi;
- 100g ciuperci;
- 1 ceapă
- 2-3 linguri porumb fiert;
- 1 lingură mărar verde tocat;
- o jumătate de morcov sau un morcov mai mic;
- o jumătate de ardei gras;
- 1-2 linguri ulei;
- unt;
- cimbru;
- sare;
- piper.
Aceste ingrediente au fost suficiente pentru 3 păstrăvi mai micuţi. Dacă aveţi nişte păstrăvi mai măricei, creşteţi cantităţile.

Se curăţă şi se spală bine păstrăvii, apoi se sărează.
Ceapa şi morcovul tăiate mărunt se călesc în ulei încins.

Când ceapa a început să se înmoaie, se adaugă ciupercile tăiate mărunt.

După ce s-au înmuiat şi ciupercile, se adaugă ardeiul gras tăiat cubuleţe.

Lăsăm să se pătrundă foarte puţin ardeiul şi adăugăm porumbul, puţină sare, piperul, cimbrul şi mărarul tocat, apoi oprim focul.

Umplem păstrăvii cu compoziţia de mai sus, apoi îi împachetăm pe fiecare în folie de aluminiu unsă cu unt şi îi dăm la cuptor.

Când sunt aproape gata desfacem folia de aluminiu şi mai lăsăm puţin păstrăvii să se rumenească.

Se servesc cu lămâie şi cartofi natur sau legume fierte.
POFTĂ BUNĂ!

miercuri, 18 martie 2009

Salată cu şuncă şi crudităţi




Pentru această salată avem nevoie de:

- câteva frunze de salată verde


- o ţelină mică rasă

- 1-2 morcovi raşi


- 1 castravete ras


- 1 măr verde ras


- 3-4 feliuţe de şuncă pe care le tăiem fâşii


- 1-2 linguri de maioneză

- sare, piper.

Se pun toate ingredientele într-un castron şi se amestecă bine.
Această salată este foarte uşoară, iar datorită mărului şi castravetelui este şi răcoritoare.
POFTĂ BUNĂ!



duminică, 15 martie 2009

Urzici



Ieri, când am fost la cumpărături, în magazinul de unde îmi cumpăr legume şi fructe mi-a sărit în ochi o ladă în care erau puse pungi cu urzici. N-am mai mâncat de câţiva ani aşa ceva, însă de cum le-am văzut m-a apucat dorul de urzicile pe care le facea mama şi pe care le mâncam cu mare plăcere alături de mămăliguţă. Aşa că mi-am luat şi eu o pungă, însă habar aveam cum se fac. Tot ce îmi aduceam aminte era ca aveau un gust puternic de usturoi şi că le mâncam cu mămăliguţă.
Am uitat de chifteluţele marinate pe care îmi propusesem să le fac şi am plecat acasă hotărâtă să fac urzici. Am pus mâna pe telefon, am sunat-o pe mama şi am întrebat-o cum le făcea ea.
Acum vă prezint şi vouă reţeta mamei de urzici. Eu nu le-am cântărit, aşa că nu am ştiut să-i spun mamei ce cantitate am, însă ea m-a învăţat să le fac pas cu pas, încercându-le (gustându-le).
Am încercat să măsor cât de cât ce am pus eu acolo, aşa că am să vă dau nişte cantităţi orientative:
- urzici (am avut un castron de 2 litri plin);
- 1 ceapă mare;
- 3-4 linguri ulei;
- 3 linguriţe usturoi zdrobit;
- 1-2 linguri rase de făină;
- sare.


Am spălat bine urzicile şi le-am curăţat. Într-o cratiţă am pus apă cu sare la fiert. Când apa a început să fiarbă am curăţat ceapa şi am pus-o întreagă la fiert împreună cu urzicile.

Urzicile s-au fiert cam în 30-35 de minute. Înainte de a opri focul eu le-am verificat: am luat câteva frunze şi am văzut că se zdrobesc foarte uşor.
După ce s-au fiert am scos ceapa şi am aruncat-o, iar urzicile le-am scurs bine de apă, apoi le-am zdrobit cu o lingură de lemn.
Atenţie! Apa în care au fiert urzicile nu o aruncaţi.

Am zdrobit usturoiul şi l-am amestecat cu sare şi ulei.

Făina am amestecat-o cu câteva linguri de apă în care au fiert urzicile.

Am pus uleiul la încins într-o tigaie, apoi am adăugat urzicile şi le-am călit 3-4 minute.

Am mai pus peste urzici 2-3 linguri din apa în care au fiert, apoi am început să pun din făina dizolvată cu apă. La îndemnul mamei am pus făina treptat şi le-am gustat (mie mi-au mai rămas 2-3 linguri din făina amestecată cu apă în care au fiert urzicile). Ideea este să nu puneţi prea multă făină şi să transformaţi toată mâncarea într-o ciulama, dar nici prea puţină pentru că rămân prea aspre urzicile.

Am mai lăsat urzicile pe foc doar cât să se fiarbă şi făina, apoi am oprit focul şi am pus usturoiul zdrobit.

Le-am servit imediat, bineînţeles cu mămăliguţă.
POFTĂ BUNĂ!



joi, 12 martie 2009

Dorayaki - clătite japoneze

Reţetă de la Laura Adamache

De foarte mult timp îmi doream să încerc această reţetă, aşa că m-am apucat de treabă. Rezultatul? Au fost delicioase aceste clătite şi îmi pare rău ca nu le-am încercat de când am văzut reţeta.
Eu am făcut o cantitate şi jumătate şi am folosit:
- 6 ouă;
- 300g făină;
- 150g zahăr;
- 3 linguri miere;
- 6 linguri apă;
- o linguriţă şi jumătate praf de copt;
- un plic zahăr vanilat.



Am mixat bine ouăle întregi cu zahărul şi pliculeţul de zahăr vanilat, apoi am adăugat făina treptat.

Praful de copt l-am dizolvat în apă şi l-am adăugat peste compoziţie, iar la sfârşit am adăugat mierea.

Am acoperit amestecul şi l-am lăsat 30 de minute la frigider.
Am încins o tigaie de teflon, fără a o unge cu nimic. Când tigaia a fost suficient de încinsă am pus cu polonicul aluat în tigaie, lasându-l să-şi ia forma singur (nu am mişcat tigaia ca la clătitele obişnuite). Când a inceput să facă bule, am întors clătita.

Atenţie cât le ţineţi! Eu eram cu un ochi la fiică-mea şi cu unul la clătite şi le-am ţinut cam mult. Data viitoare promit să fiu mai atentă. Oricum au fost delicioase şi foarte rapide.
Fiecare le-a servit cu ce a dorit: Finetti, gem de vişine, frişcă, sos de ciocolată.

Laura, îţi mulţumesc pentru această reţetă şi uite aici şi o clătituţă pentru tine cu sos de ciocolată şi frişcă!